1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ultimul Checkpoint - Fuga din teritoriile controlate de ruşi

Anna Psemyska
4 mai 2024

Ucrainenii din teritoriile aflate sub ocupaţie rusă pot trece în partea controlată de Kiev doar prin punctul Kolotilovka-Pokrovka. Accesul se face într-o singură direcţie şi este posibil doar pentru cetăţenii ucraineni.

https://p.dw.com/p/4fUls
Kolotilovka-Pokrovka este singurul punct deschis la graniţa ruso-ucraineană
Kolotilovka-Pokrovka este singurul punct deschis la graniţa ruso-ucraineană

Autobuzele voluntarilor fac zilnic drumul între oraşul Sumî şi frontiera ruso-ucraineană. Îi transportă pe cei care vor să treacă graniţa prin punctul de control Kolotilovka-Pokrovka. Kolotoilovka este un sat în regiunea rusă Belgorod iar Pokrovka se găseşte în regiunea ucraineană Sumî. Începând din aprilie 2022 a fost deschis un coridor umanitar, prin care ucrainenii din teritoriile aflate sub ocupaţie se pot refugia în cele controlate de Kiev. Acesta este singurul punct de la frontiera între Rusia şi Ucraina prin care se mai poate trece.

În autobuzul care duce la Sumî călătoresc unsprezece oameni, majoritatea femei şi persoane în vârstă, şi un căţel care scânceşte în continuu. Şi mai sunt doi tineri. Unii privesc obosiţi pe fereastră, alţii moţăie. Unii sunt pe drum de câteva zile. O parte din călătoria lor a însemnat traversarea "zonei cenuşii" - o porţiune neutră, cu lungimea de doi kilometri, între Kolotilovka şi Pokrovka, pe care au străbătut-o la pas cărând după ei bagaje. 

Hotărât să se târască până la graniţă

 Victor a părăsit regiunea Lugansk, aflată sub ocupaţie rusă
Victor a părăsit regiunea Lugansk, aflată sub ocupaţie rusă

"Toţi au mers înainte, dar eu am fost mai lent", povesteşte despre traversarea zonei neutre pensionarul Victor din regiunea Lugansk. Lângă el în autobuz este un scaun cu rotile pliat. Bărbatul are ambele picioare amputate. Scaunul său cu rotile i l-a dat soţiei Ludmila, ca să care bagajele. Victor a decis să facă drumul târându-se pe o pernă cu mânere din lemn, făcute de el, însă cei doi kilometri au fost greu de parcurs. "După ce am trecut graniţa, mi-a fost clar că n-o să reuşesc", spune el.  

Când a ajuns Ludmila la punctul de control de pe partea ucraineană, a cerut ajutor din partea voluntarilor. Acestora şi Crucii Roşii li se permite să pătrundă în "zona cenuşie". L-au întâmpinat pe Victor cu un scaun cu rotile şi l-au ajutat să ia autobuzul spre Sumî.

"Acum mă simt ca între prieteni"

În 2014, Ludmila şi Victor au părăsit regiunea Lugansk, aflată sub ocupaţie, şi s-au mutat în satul Zariovka - situat în partea controlată de Kiev a aceleiaşi regiuni. Şi-au cumpărat o casă, au renovat-o şi şi-au făcut o grădină. Victor a avut grijă de gospodărie. La doar câteva zile după invazia rusă la scară largă, în februarie 2022, satul a fost ocupat de ruşi.

Ucraina: Drumul spre "acasă"

În Zariovka au mai rămas puţini săteni pro-Ucraina, povestesc Ludmila şi Victor. Cei care au rămas s-au împăcat cu ocupanţii. Ludmila şi soţul ei spun că n-au vrut cetăţenie rusă şi că de aceea li s-ar fi refuzat tratamentul în spital. Cuplul a ezitat mult timp să părăsească satul, din cauza dizabilităţii bărbatului. Pentru a ajunge din teritoriile ocupate de ruşi în partea controlată de Kiev, oamenii ar trebui să treacă mai întâi prin Rusia, apoi printr-un stat european. Victor spune că, pentru el, ar fi fost prea mult şi prea scump.

Singura sa opţiune a fost Kolotilovka-Pokrovka. Controalele la punctul de trecere au durat puţin. "Atâta căldură n-am mai primit decât de la mama. Acum mă simt ca între prieteni!" Soţii doresc să ajungă la Kiev, unde îi aşteaptă copiii lor şi nepoţica născută acum câteva luni. 

Formalităţi, sprijin şi continuarea călătoriei

În Pokrovka, la graniţa ruso-ucraineană, documentele şi bunurile persoanelor refugiate din teritoriile sub ocupaţie sunt verificate. "Îi caută şi în baza de date", spune Roman Tkaci de la Poliţia de Frontieră.

După aceea, oamenii sunt duşi la centrul umanitar din Sumî, unde sunt audiaţi de către autorităţi şi trecuţi în evidenţele serviciilor sociale. Tot acolo primesc ajutor, o cartelă SIM şi o masă caldă. Oamenii sunt cazaţi într-un centru, în care pot înnopta mai multe zile. După aceea, pot călători gratuit cu trenul la Kiev, Poltava, Harkov sau Dnipro.

Coridorul umanitar este deschis, în ciuda bombardamentelor
Coridorul umanitar este deschis, în ciuda bombardamentelor

"Peste tot erau drone şi soldaţi ruşi"

Mihailo a fost şofer de autobuz. Acum este pensionar. Vrea să ajungă la fiica sa, Anna, la Harkov. Bărbatul vine din satul Tavolşanka, în partea aflată sub ocupaţie a aceleiaşi regiuni. 40 de ani a trăit în sat. "Peste tot unde te uiţi sunt drone şi soldaţi ruşi. Au scos şi demontat tot din case - uşi, podele, covoare - ca să-şi facă ei adăposturi", povesteşte pensionarul. 

Pe mulţi dintre consătenii săi îi numeşte "colaboratori". De fapt, între timp, mulţi s-au mutat în Rusia. El a refuzat cetăţenia rusă.

"Am fost trădaţi de cineva din sat"

Anastasia are 18 ani. A părăsit partea ocupată a regiunii Herson împreună cu prietenul ei. În decembrie, tânărul a împlinit 18 ani. În martie, a primit ordin de recrutare în armata rusă. "Am hotărât să fugim de teamă că va fi recrutat", mărturiseşte Anastasia. Acasă au rămas mama, fratele mai mic şi bunica în vârstă de 80 de ani.  

Pe tatăl ei, care serveşte în trupele de apărare teritorială din decembrie 2021, îl întâlneşte în Sumî. Când a început invazia, familia rămasă în Herson s-a trezit brusc sub ocupaţie rusă. După mai bine de doi ani, îşi revede fiica. Cei doi plâng şi se îmbrăţişează.  

Ucraina: Voluntari pregătiți să-și apere țara

"Am fost trădaţi de cineva din sat, că tata face parte din trupele militare", spune Anastasia. Nişte bărbaţi, despre care tânăra susţine că ar fi fost oamenii serviciului secret rus FSB, i-ar fi cerut să vadă corespondenţa cu tatăl său. "O ştersesem de mult şi le-am spus că nu ţin legătura cu el". "Ne-au ameninţat că dacă în două săptămâni nu avem paşapoarte ruseşti, ne iau şi nu ştiu ce ne fac. Au făcut poze, au luat amprente şi au audiat-o pe mama. Au fost foarte duri", îşi aminteşte Anastasia.    

Coridor umanitar în ciuda bombardamentelor

Zilnic, între 20 şi 40 de persoane trec din teritoriile aflate sub ocupaţie în cele sub controlul Ucrainei, prin coridorul umanitar Kolotilovka-Pokrovka. Din Doneţk, Lugansk, Harkov, Herson, Saporojie, dar şi din peninsula Crimeea - anexată unilateral de Rusia în 2014, spune Roman Tkaci de la Poliţia de Frontieră. 

Trecerea graniţei este posibilă doar ziua, doar într-o singură direcţie - din Rusia în Ucraina - şi doar pentru cetăţenii ucraineni. Accesul se face în baza unui act de identitate, dar chiar şi în absenţa documentelor, nu li se refuză intrarea. În ciuda bombardamentelor, coridorul rămâne deschis. Până acum, nu a fost nimeni rănit.